un tren ninge afară e ger și viscolul bate ridicând troiene de neatinse stele tu stai străină-ntr-o gară departe... peronu-i pustiu în ceasul ca un ochi de ciclop ce atârnă-n perete chiar dacă trec greu orele arată că s-a făcut târziu și te învăluie atâta noapte... poate se va opri și-n astă gară uitată și ninsă plină cu fum de țigară și-ai să te urci fără să știi unde-o să mergi și cât timp... în trenul ce poartă iluzii cât viața biletu-i de scump
sâmbătă, 31 mai 2025