am rămas cu un gust dintr-un secol trecut prezentul se-ascundea după niște idei viitor nu era, doar minutul acut și-un apus infinit printre tei erai dulce ca apa în vremea de sete ca sărutul de plecare într-un amurg ca strugurii negri serviți la ospețe ca fecioara răpită pe-un murg te-așteptam într-un veac de iluzii arzând într-o vară în care mor toți copacii vedeam ultima oară doi plopi fremătând și pământul cu toți săracii mă rugai niște umbre de păsări s-ascult erai o vioară în trup de femeie îmi spuneai că o vară durează mai mult iubirea e doar o idee