Vărsare în spaţiu Primești astfel contur de timp transfigurat, tereîntorci la forma nălucirii, e în vedeniile goale concentrat esențialul spaimei și-al privirii, sfidezi himera-ntocmai, când visele te lasă, din densul vid revii strivit de fiare stă în fântână setea întorsului acasă și începutul unui drum de care, trezit așa, din veghe, constați că i-ai cedat pământului, când brazdă, când ulcior, echivalentul unui trup ciudat deprins să fie pâine și ogor, și te răsfrângi în urna din propria-ți structură; decât himera-nfrântă,mai bine tu ucis, există o lenevire nătângă, în măsură să-și arboreze-n tine eternu-i paradis.