Cu tine m-am băgat în temă Să mă audă, să aud, Cu versuirea după schemă... Să fie și un verde crud! Dar printre versurile stoarse Mi-am amintit cum în trecut Scriam dictările prin clase Să am o notă de trecut. Iar comentarii uluite „Cinstite” ca și-un scris de sus M-au lămurit că mi-s pripite Pornirile înspre discurs. La început versul mă doare Și-i sângerat nu e turnat, Deci, scumpa mea învățătoare, Examenul nu l-am luat. Prea umilit de-atâțea genii Ce-așa ușor „poezia” screm Te las cu academicienii Plec în tăcere... căci mă tem! Victor Bragagiu