”Viața ca o pradă” O, cum curge timpul în afara noastră ca să se verse în marele ocean, iar clipele ne fac din ore paravan și vedem totul ca printr-o fereastră! Și ne tot fură timpul cu fiecare an și ne ofilim ca o floare-n glastră ce a stat în soare precum o sihastră, așteptând un strop să-i fie de alean! Așa ne trece viața parcă dintr-o dată, atâția ani ne sunt zadarnici și pierduți, târziu vedem că viața ne e deja furată! Ne întrebăm apoi , de ce am fost născuți, în viața ca o pradă, doar în dureri bogată, într-o lume goală, săracă în virtuți?!