VIS DIN ZORI Voi fi mereu mai singur Când vor cuprinde zorii, Cu alba lor văpaie, Pământ, şi cer, şi ape. Voi fi la fel de singur Cum singuri sunt condorii Când lin, străbat văzduhul Cu soare să se-adape. Voi fi mereu mai singur Şi noaptea mai aproape. Şi doar o clipă gândul Va înfrunta ursita Ce te-a legat de stele Menindu-te crăiasă. Şi doar o clipă, poate, Stăpâna şi iubita Vor îndrepta spre mine Privirile lor grele. Şi doar o clipă gândul Te va zări în ele. Atunci am să te mângâi Cu foşnet de petale Şi buzele-mi uscate Te'or săruta cu dor. Atunci am să te mângâi Cu cântec de vestale Şi am să uit dureri, În alte lumi purtate. Atunci am să te mângâi Chiar de vei fi departe!