Zadarnic rugi prin sute de biserici Pupând icoane le rosteşti mereu, De mai întâi nu ţi-ai zidit în suflet Altar de cinste pentru Dumnezeu. De n-ai umplut ceaslovul vieţii tale Cu fapte bune, în zadar te rogi Şi în genunchi te pleci către altare; C-un suflet rece, sfinţii toţi sunt reci. Nu căuta la popi milostivirea, Când, fără milă, calci sub talpa ta Pe cel căzut de greu, întinde-i mâna Şi ridicându-l, El, te va vedea. Nu din picturi şi chipuri dăltuite Prin temple-nalte vede Dumnezeu, El îţi cunoaşte fiecare faptă Privind oglinda sufletului tău. Şi-oricât vei vrea s-ascunzi făţărnicia Cu osanale-nchinăciuni şi rugi El va cunoaşte pururi adevărul, De El nimic nu vei putea s-ascunzi. Aşa că... vrei să îţi deschidă raiul? Fă rai aici, clădit prin fapta ta Şi bunătatea ce vei da-o lumii O vei primi-nsutit din partea Sa.