Zăpada dintre gene Îmbrăcat în doruri albe şi fugind printre poeme omul amurgit în semne şi-notând din greu prin vreme mai zideşte câte-o frunză în zăpada dintre gene. Nimeni nu-i deschide uşa şi să-i spună că secunda ce voia să-i fie soaţă a murit lângă fântâna fără vină sau prihană, a murit într-o poveste fără îngerul de veste
sâmbătă, 31 mai 2025