Zbor înalt

În tain-a plâns Iubirea
La uşile închise
Chemându-şi omenirea
Către înaltul zbor..
Şi-a ridicat privirea
Spre zările deschise,
Acolo unde-i soare
Şi nu e nici un nor..

A-ngenuncheat Iubirea
Chemându-te pe nume
Ca să-ţi dea fericirea
Şi pacea ce-o doreai,
Dar ai rămas iubind
Mai mult această lume,
Mai mult legat de tine
Departe de-al Său Rai...

Şi-am înţeles Iubirea
Care s-a stins pe-o cruce
Tăcută şi senină
Între cei doi tâlhari,
Ea vrea doar Mântuirea
Să-ţi dea! Povara-ţi duce..
O, vino la Lumină..
O, vino.. ce mai stai?