De când am atâţia fani, Mi-au picat buluc aseară, Neamurile din Paşcani, Vizită protocolară, Le era un dor, să moară, Nevăzându-mă de ani, Ca, la şpriţ, aşa,-ntr-o doară, Tot vorbind noi de duşmani, Ce le-a dat prin cap(!) să-mi ceară Nişte bani: Zoiţica, nea Pandele, Finu’ Ion, prin alianţă, Safta, Leana, tot o lele, Nea Costică văr cu ele, Trei nepoţi şi, în balanţă, Trei nepoate cucuvele, Plus Gheoghiţă, în instanţă, Pe aceste vremuri grele Toţi cu mintea în vacanţă La lovele! Cu-mprumut, c-aşa-i la noi, Unul, două tomberoane, Nu de lei de-ăi vechi, nici noi… Mai precis, de euroi, Citind ei, fără tromboane, Când s-au deşteptat vioi, Într-un comm, scris cu zorzoane, Pe feisbuc, de-o babă, joi, Că aş fi "de milioane” Şi-au dat roi! Într-o clipă am simţit Toţi tuleii pe chelie, Şi, uitând că sunt falit, I-am luat la iscodit Fin şi cu diplomaţie: Ce-o să faceţi băăăi, uimit, Cu atâţia bani, bădie?! Pân-acum aţi prăpădit Pân şi banii de chirie, V-aţi tâmpit?! De-au sărit cu toţii-n sus Şi m-au luat, nene, la zor, Mai ceva ca pe Isus: Cine, dracului, m-a pus, Insultând pe dumnealor, Eu, obraznic, şi în plus, Cu tupeu de pe ogor, Să-i întreb (cum v-am şi spus) Ce fac ei cu banii lor …care nu-s !? Valeriu Cercel
miercuri, 16 iulie 2025