A mea De-ai fost cândva a mea, nu știu, Nici nu am să știu vreodată, Al tău eu singur vreau să fiu, Fată! Tu, o rază sclipitoare, Pășești prin umbre, parcă zbori, Un foc arde și dispare În zori Așa de-o viață te ferești, Pierdută-n gloata din foaier, Aș vrea ca tu să mă găsești, Mai sper! Sunt nopți cernite, cu dorinți, Cu greu adorm și iar tresar, Steluțe-n vis, în ochi fierbinți Răsar M-ai pus iar la încercare, Eu ți-am trimis câte-un sărut Și-am primit doar o rumoare, Te-am vrut! Privesc prin geamul aburit, Pe gene lacrimi s-au uscat, În mine totul a murit, Păcat! Ești aproape și departe, Sub bolta ce ascunde-o stea, Suferința ne desparte, A mea! Autor: Gabriel Stănciulescu