Aici, clipe coapte sfidează pântecu nesătul al timpului. aici, prin avatare, păcatu geme prins-n neputinţă, crud extaz. aici, vacarmu simţurilor trădează nimicnicia, frica atârnă pe ceru ochilor îndoliaţi. aici, putrezesc îngâmfări, deşarte nume, variaţiuni pe aceeaşi temă… a fost un om. aici, nimeni cu nimeni se adună să îngroape tăceri în timpu ce zace sub pleoapă de pământ. ascultă! creşte uitarea-n scheletice rădăcini, plutesc atâtea lumi în spaţiu acesta, deschis în adâncuri de cer, adună ultime privelişti din ochii aproape stinşi; podoabă ierbi crescute din oase. închide ochii trupului şi ai să vezi! descătuşează tăcerile şi ai să auzi! nimic nu este aici, ei sunt acolo în braţele cerului.
sâmbătă, 31 mai 2025