A răsărit o stea Pe cerul purpuriu, Aş da o zi din viaţă Şi lângă ea să fiu. Să-i ating strălucirea, Cu ea să mă-nfăşor Şi-o lacrimă să vărs Pe pieptul ei uşor. S-o strâng în braţe toată, Cuprinsă-ntr-o chemare, Să nu se-ndepărteze Ca celelalte-n zare. Aş altoi-o-n mine, Pe loc să-nmugurească Şi sărutând-o-adânc, Prin ochi să înflorească. Şi-aş lega-o cu vise În noaptea diafană, Să-mi fie pur balsam Pe veşnica mea rană. I-aş da plăcere vie Din cap până-n picioare, C-o aprigă dorinţă, Ce n-are-asemănare. S-o duc pe căi nebune, Pe unde n-am umblat Şi într-un strop de-amor Să-l stingem,c-un oftat. De vină,nori să fie, Ce uşor ne ating Şi-a ta lumină vie, Nicicând să nu o sting. Plec cu al meu ecou Ce se aude iară, Şi steaua mea divină În veci să nu mai piară!