A trecut un veac

- Nu știu dacă mai plouă prin Dumbravă
Sau dacă ochii tăi lucesc pe lac,
Dar mi se pare c-a trecut un veac
De când am fost și inima bolnavă

În fiecare noapte mai suspină
După gurița ta cu gust de fragă,
După mijlocul suplu, cât de dragă
Mi-ai fost când descălțată de botină

Te-ai strecurat în poala mea cuminte
Și mi-ai șoptit cuvinte de iubire,
Purtați pe valuri, fără-mpotrivire,
Ne-am strecurat afară din veșminte...

- Nu ştiu dacă la tine-i vreme bună
Sau dacă vântul fruntea ţi-o atinge,
În primăvara mea şi-acum mai ninge
Cu lacrimi calde... Norii se adună

Şi zilele cu soare sunt departe,
Dar cred şi-acum în dragostea miracol.
Spune-mi că nu există vreun obstacol,
C-atunci când vrem vom naviga spre Marte.

Întoarce-te-n poiana mea vrăjită,
Pune-n bagaje razele de soare.
Nu înţelegi? Absenţa ta mă doare,
Tu îmi eşti leac (şi înger, şi ispită).

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Din volumul Din paradisul aproape pierdut  -
Editura PIM Iași - 2015