Mă străduiesc şi eu, Ca omul, Să exist Şi să am o înţelegere Lumească. În mine, Oricât ar fi de trist, Fiinţa să-şi afle Un motiv S-o mulţumească. Am încercat Din răsputeri Să vin de hac Trăirilor simandicoase Care mă ard Atât de tare, Ca un acid sulfuric Turnat pe oase. Îmi pierd minutele Citind mereu Sau Cercetându-mi viaţa Când liniştitǎ, Când plinǎ de stres Şi, În sfârşit, Accept cu greu Că nu-s modelul De ales.
sâmbătă, 31 mai 2025