ACEASTĂ VIAŢĂ Această viaţă a trecut în van Cu amintiri de mintea mea scornite Din vise niciodată împlinite Şi filme pentru marele ecran. De ce te-am întâlnit n-am înţeles De vreme ce ne-am despărţit demult. Şi totuşi am în suflet un tumult, Furtună care bântuie ades Şi-mi smulge aripile obosite Ce încă mai încearcă să te-ajungă Şi mă strecoară prin a lumii strungă Spre noaptea mea cu stele fericite Dintr-o Lactee către nicăieri. Mă doare timpul care a trecut! Aş vrea să pot a lua de la-nceput Acea duminică ce n-a fost ieri Iar vremea parcă nu s-a dus Am veşnic anii marilor iubiri, Şi inventez aceleaşi amintiri, Doar soarele se duce spre apus. Ce noapte ar putea să nu-mi dea visul Când e atât de-aproape paradisul? Ce soartă a fost stavilă-ntre noi? Puteam fi unul dar suntem doar doi! Ce piesă tristă cu actorii goi!
sâmbătă, 31 mai 2025