- Aceste ierni atemporale Care incert aştern zăpezi Cu infinite zecimale, Iubite, vino, să le vezi! Vino, să mergem împreună Printre nămeţii unui vis, Să ne ascundem de furtună Sub prima stea, în paradis. Şi-apoi să ningă cu iluzii, Când noi, departe de pământ, Instigatorii de confuzii, Vom scrie alt deznodământ. - Sunt iernile mai dulci cu tine Și lunile din calendar De sărbători și daruri pline, Iar ursulețul meu ștrengar Sub bradul de Crăciun cu fundă Stă să dezlege un mister, La geam nămeții ne iundă Și ne apropie de cer. Ninge cu vise colorate, În șemineu se-aprinde-un foc, În iarna lungă, pe-nserate, Lumina joacă-n stil baroc. Liliana Trif & Ioan Grigoraș