“Un cuvânt în vânt către o carte... Sau o carte în vânt spre un cuvânt? Depinde doar cum mă priveşti când te citesc...“ George Petroşel - Ne-am întâlnit... şi azi mi-aduc aminte, Păşeam desculţă prin zăpezi polare, În palma strânsă, câteva cuvinte, În suflet primăveri de aşteptare. Prea multe cărţi s-au scris, poveşti banale… Cu tine-am învăţat să gust tăcerea Şi-o caligrafiez în pagini goale Care tresar simţindu-mi mângâierea. De când eşti lângă mine în magie Am învăţat să cred, de mă priveşti, Mi-e zboru’-nalt şi visul poezie, Dar spune-mi sincer, tu mă mai iubeşti? - Azi vreau să plâng la poarta casei tale, În prag de asfințit, cu lacrimi verzi, Ca un torent să-ți cadă pe petale, Că te iubesc, dar nu vrei să mă vezi. Nu simți oceanul cum deschide cartea, Cum îți sărută valul un picior? Pe noi nu ne desparte-n veci nici moartea Și-n paradis de tine-mi va fi dor. În fața ta îngenunchez, o viață, Un adevăr îți spun, te rog să crezi Că nu există nicio dimineață Fără iubirea mea. De ce n-o vezi? Liliana Trif și Ioan Grigoraș Din volumul Ești poezia sufletului meu - Editura Rovimed Publishers Bacău - 2014