Adom

Fierbe țărâna în oase, 
piatra-i lipsită de sare, 
cuțitul lucește, 
lovește adânc 
și-i sânge 
în levit
și carnea-i tresare,
pe roba din roze 
ce proaspăt parfum... 
Altarul zidește 
altare 
din sânge, și-i fum, 
jertfa se-neacă în scrum, 
iar vinul curge
încet în pahare, 
nisipul dorește 
Adam-ul adom.
Viața,
O pură-ntâmplare? 
Dar cine cârtește 
lovește în om 
levit, apă și sare.