Mai trec pe strada ta, din oră-n oră, Sperând să îmi apari, să te mai văd, Închipuindu-mi locul o agoră C-un viitor pe care-l întrevăd. Nu-mi fac un plan, îl am deja din visuri În care ce va fi îmi este clar, Venirea ta având atâtea bisuri Cât anii-nchiși în miez de chihlimbar. Cu pași tăcuți, pe dalele de piatră, Strivesc secunde triste, invocând Ecouri când, spre Lună, câinii latră Iar eu răspund c-o zbatere de gând. Am avantajul visurilor mele Și mi le port în ore de-nserat Când se aprind lumini pe străzi și-n stele Ascunse de un nor îngândurat. Fereastra ta e-acum întunecată Și mă întreb ce faci, pe unde ești, Cum de nu știi că tu, cea mai visată, Ar trebui să vii și să-mi vorbești?
sâmbătă, 31 mai 2025