Tu știi iubire de ce florile plâng acolo unde sufletele strigă singurătatea are lacătul de gât nu numai albatroșilor le este frică în casa caldă cu mușcate la fereastră aștept să te întorci din zare precum o pasăre călătoare ascunsă în vas când vin furtunile din mare în diminețile cu miros de frunze de lămâi cu ceaiuri aromate blând de soare eu te aștept într-un hamac și recitesc poeme unde nu se moare despre iubiri nealterate de ridurile vârstei despre iubiri sperate și tihnite aștept să te întorci din mare și inima îmi stă să ardă din depărtările în care ai plecat departe departe și mă doare chiar și așa îmbătrâniți iubirea timpul nu poate să omoare nici albatroșii nu mai mint că sunt furtuni de suflete pe mare tu ști iubire de ce vârsta plânge adormit din lipsa de iubire singurătatea doare ca pietrele la țărm de noapte și este frig în noi fără dorințe eu te aștept să vii la mal ca pescărușii am speranțe!
sâmbătă, 31 mai 2025