Mai departe, mai aproape de centrul spațiului, inima mea se consumă. Capul meu, ca o flacără de lumânare, mereu își perde ochii fierbinți arzând mâinile tale nevăzute. El își hrănește lumina din seninul trunchi pe pământ și pe mare. Minunată pradă și sprijin al foamei- pământul - Minunat prilej de sete - marea. Flacără înceată, pierzându-și ochii mereu fierbinți,- arzându-ți mâinile.
sâmbătă, 19 aprilie 2025