Vântule, măi vântule... Freamântă-mă vântule! Tu, leagănul mărilor, Răscolirea zorilor, Mă dezbracă de furii Şi le-nchide--n colivii! Leagănă-mă vântule! ,,Vântule, vântule...” Mă duc vântule spre stele Să-mi văd visurile mele! Caută-mă vântule! Vântule, măi vântule... De mă vei găsi dormind Cu dorul tot suspinând, Alintă-mă vântule! ,,Vântule, vântule...” Iar de-o fi dorul plecat Să nu mă laşi supărat! Mângâie-mă vântule! Vântule, măi vântule… Alină-mi tăcerile Şi toate durerile, Visele neîmplinite, Dorurile răscolite! ,,Vântule, vântule…”