nebună se-nvârtea o nebuloasă un univers tembel pretins istoric când te-am văzut uimit și euforic privirea ta mi-a fost deodată casă și-a mea a devenit palat în tine entuziastă ai pornit spre mine iar eu sfidând întortocheata roată purces-am să-ți cunosc ființa toată prin caznele-amintirilor lipite de suflet din trecutele povești plivindu-mi gândurile răzvrătite care mă-mpiedicau să simt cum ești căci curățindu-ne de zloata humii unirea noastră-i ax și sens al lumii.