Ţi-am scris cu foc poeme arse De dorul unui biet nebun Şi-am încercat în van să-ţi spun Despre iubiri şi lacrimi stoarse. Ţi-am prins în păr degeaba flori Şi-am pus cireşe la ureche, Căci gesturi dintr-o carte veche Nu-ţi vor trezi nicicând fiori. Te-am prins de mână, şi sub lună Ţi-am declarat credinţă sfântă, Dar alte lucruri te frământă Deşi-mi eşti inimii stăpână. Trăim în lumi contradictorii, Jucând cu totul alte piese Şi mii de poezii alese Nu-mi vor aduce-n veci victorii. Voi arde dar în versul dulce, Nutrind iubirea-ţi s-o primesc Şi cât va fi să mai trăiesc Povara-aceasta mi-o voi duce.