Am ars în versul de iubire M-am ridicat la cer, într-una Și-am atins stelele cu mâna Fără să-mi pese de moire. În universul tău amețitor Pășeam sfios, ca într-un templu Credeam că a iubi, e simplu Că nu este vulcan clocotitor Emoția ce mă ține legat De colțul meu de cer, de stele Ce mă făcea mai bun și mai bogat. Dar am găsit scris în anale : Iubirea trebuie păzită ! Și, sunt străjer...că-mi ești ursită .