Am fost căzut între tâlhari...

Am fost căzut între tâlhari
N-aveam nici haine şi nici bani,
Pe drumul către Ierihon...
Iar lângă mine, nici un om,
Nu s-a oprit.. nu i-a fost milă...
Toţi mă priveau de sus, cu silă!

Între tâlhari am fost căzut,
Eu, fiu pierdut.. eu, fiu pierdut!

S-au coborât pe-acelaşi drum,
Un preot şi-un levit.. dar cum?
Pe-alături de durerea mea
Treceau fără să-mi dea ceva,
Vre-o vorbă bună, mângâiere.
Cât mă durea a lor tăcere...

Plângeam în praf trist,abătut,
Eu, fiu durut.. eu fiu durut..

Tăcut, priveam în urma lor
Ziceam în gând: "O, domnilor
Eu sunt bătut. În stare grea...
Voi nu vă coborâţi la ea!
Vă lăudaţi c-aveţi credinţă
Dar n-aveţi fapte-n pocăinţă..."

Şi-am stat atâta timp căzut.
Ca fiu pierdut.. ca fiu pierdut...

Priveam neputincios spre zări,
Parc-auzeam alte chemări...
Şi-un glas duios ce mi-a şoptit:
"Din cer, la tine am venit..
Să te ridic.. să-ţi dau salvare
Prin Har ceresc, şi vindecare"

Mi-am ridicat privirea-n sus,
Şi L-am văzut doar pe Isus

El, rănile mi le-a legat
Şi untdelemn sfânt le-a turnat
M-a dus pe-asinul lui, la han
Şi-a dat chiar ultimul sau ban,
De bucurie, Sfânt Părinte
Am plâns.. cum nu pot în cuvinte,
.
Să-ţi spun.. şi lacrimi câte-au curs
Pe faţa mea.. de-atunci, Isus!

Am fost un fiu pierdut.. căzut,
Dar Mâna Celui Nevăzut,
M-a luat de jos.. m-a vindecat,
Şi tot păcatul mi-a iertat!
Acum trăiesc şi-s fericit
De când Isus m-a mântuit,

De când, Iubirea am văzut,
Eu fiu pierdut, eu fiu pierdut!