- Câte poveşti s-au terminat să-nceapă Cu alt "a fost odată ca-n poveşti..."? Hai, să-ţi arăt că lumea o să-ncapă În fericirea de-a simţi că eşti Prezent în gândul meu când dimineaţa Mănâncă jar... şi-atunci pe-un alt tărâm Pot alerga să risipesc din ceaţa Prin care mergi. Adhoc să hotărâm Să-ncălecăm pe şei de vânt, iubire, Poveștile-s eterne, ia un loc Să-ţi pun în mâini un gram de fericire Şi-o să-nţelegi şi tu că nu mă joc. - Nu punem punct, doar virgula-i prezentă În fiecare basm, pân’ la sfârșit, Povestea noastră are o amprentă La fel ca-n eden fructul cel oprit. "Și s-au iubit până la bătrânețe..." E un final pe care noi nu-l știm Că ne-am găsit demult, letopisețe Au prevestit de veacuri că iubim Așa cum numai în povești se-ntâmplă, În alte locuri nu mai poți afla, Ascultă, deci, cu mâinile la tâmplă Iubirea... și-am încălecat pe-o șa... Liliana Trif & Ioan Grigoraș