Am pierdut o Demnitate!

Am pierdut o Demnitate!

C-am fost, n-am fost, drepți ori firești,               
C-avem, n-avem, azi o etate,                                
Românii mei, să fim onești!                                  
Noi am pierdut o Demnitate!                                 

C-am vrut, n-am vrut, să respectăm,                    
Principii de moralitate,                                          
Românii mei, să nu uităm!                                    
Noi am pierdut o Demnitate!                                

Lăsăm  regretele-n trecut,                                      
Trimitem pagina-n istorie,                                       
Păstrăm în minte... ce-am pierdut,                       
... de nu vom pierde din memorie.                       

Fascinați prin modestie,                                          
Nu prin discursuri deșănțate,                               
Niciodată n-o să știe                                                
Că i-am copiat din demnitate.                               

S-ar fi putut, nu s-a-ntîmplat,                                
Speram, poate cu tine, Sire!                                   
Chiar fără tronul, disputat                                       
Să ne gândim la întregire.                                      

Acum nu știm ce-i de făcut,                                   
În fața morții, suverane,                                         
Pumnii istoriei strânși, în scut                               
Vor naște peste timp blazoane.                              

S-a scurs durerea-n iertare,                                     
O viață lungă-n nedreptate,                                                                      
Fii cu noi, Om bun, onoare!                                     
Odihnă-n pace, Majestate!                                       

Autor: Gabriel Stănciulescu
Decembrie 2017