- Când orologiu mi-a bătut în poartă, Era devreme, numai luna spartă A coborât pe-un deal să se ascundă Să-și culce tâmpla rece pe-o secundă Și doar spre seară să-şi arate fața... Eu mă gândesc că-i tristă dimineața Când știu că tu mai dormi o oră, două, Nu-ți pasă că mă plimb, e frig și plouă. Vreau să te sun și să te-alint o clipă, Aș vrea să zbor, dar numai c-o aripă Nu pot să mă strecor la pieptul care E-ascuns între dantele de visare... - Şi totuşi nu dormeam, la întâmplare, Adăugam secundelor culoare, Când primii zori îşi strecurau magia Prin draperii, dar vezi, telepatia N-a fost de-ajuns să ne-ntâlnim pe-o rază Acolo unde cerul sângerează, Credeam că-ţi va fi dor atât de tare Încât să-mi pui pe gene stropi de soare. E uneori reţeaua ocupată, Dar vocea ta, alint de ciocolată, O sorb flămândă când îmi dai de ştire: E dimineaţă, bun găsit, iubire! Ioan Grigoraș & Liliana Trif