Amestec

Înfaţa lucrului
Bine fǎcut
Am ochii minţii
Larg deschişi,
Simţind în suflet  
Sǎbii ce se-ascut
Sǎ treacǎ adevǎrul
Prin tǎiş.
De caut sau primesc 
Un adevǎr,
Neliniştea în mine creşte
Şi,
Despicând în patru
Firul  de pǎr
Dau peste zeul
Ce mǎ iubeşte.
Ca el 
E cumpǎna între contrarii,
Împǎcând simţul
Cu raţiunea
Când sfinţii
Mângâie  barbarii,
Amestecând realul 
Cu pasiunea.