Amintirea ta e un copil bolnav Ce își târăște zdrențele prin parcuri Și mă privește de departe, hulpav Voind să -și facă din iubire, veacuri. Amintirea ta ucide- n mine orice dor Și- oricât de mult se vrea frumoasă Rămâne -ascunsă -ntr -un ungher Iar Cupidon în loc de arc, în mână ține-o coasă.