Iar scormone prin gânduri amintirea Când primăvara curge peste plai… Pe culme soarele-și înalță firea Trezind iarăși la viață colț de rai. Privirile îmbracă depărtarea, Cerul se-ntinde peste necuprins, Spre cimitir a înverzit cărarea, Năframe peste garduri s-au întins. Drumuri răsar și privesc în tăcere Către zidiri ce se pierd spre apus, Dangăt de clopot se ‘nalță și piere Uitând despre toate câte-ar fi spus. ......................................................... Raze târzii cu reflexe bizare Pâlpâind în ferestrele goale Dorm atârnate pe umeri de zare Visând paradisuri astrale!
miercuri, 16 iulie 2025