Amurgul

Amurgul
...
Amiaz de vară, e liniște în burg,
Nu-i niciun nor pe cerul bleu sticlos,
Un vânticel ușor, plăpând dar curajos
Mai răcorește razele ce curg!
...
Se unduiește asfaltul argintiu,
Evaporându-se încetișor spre cer,
Se-aude zvonul că oameni încă pier,
E liniște de-amiaz și burgul e pustiu!
...
Ca oricare alta este o zi de vară,
Doar câțiva oameni am văzut, la umbră,
Se-aude zvonul că moartea încă umblă
Și-alege la-ntâmplare pe cine va să moară!
...
Sunt condamnați cu toții la grămadă
Moartea lovește fără discernământ,
Probabil în curând se va simți în vânt
Mirosul morții ce bântuie pe stradă!
...
Amiaz de vară, e liniște în burg,
Pe scena lumii se lasă o cortină
Burgul își pierde din vechea lui lumină,
Că lumea asta se află în amurg!