- Te-ai infiltrat în mine ca o vrajă Pe care am visat-o nopţi la rând, Deşi la poarta cerului, de strajă, Stătea un înger palid numărând Eternităţi şi împletea tăcerea În sfori subţiri. Anafură şi vin Îmi aducea cât să-mi alin durerea Şi-mi promitea că timpul e puţin, Dar au trecut trei veacuri, încă-mi pare Că eşti aici şi-atunci când nu mai eşti, Mi-ai irigat câmpiile cu soare Şi m-ai purtat în braţe prin poveşti. - Ne-am contopit sub lacrimile lunii În cupa unui lotus adormit, Iubiţi de îngeri, dar proscrişi de unii Ce n-au crezut vreodată-n infinit. Băteam târziu la porţile luminii, Un serafim de mână m-a condus Pe drumul unui vis tivit cu crinii Răbdării fără margini şi răspuns Vom căuta-mpreună. Anacronic E tot parcursul nostru pământean În care timpu-şi dilata agonic Minutul ca pe-un fals cotidian. Liliana Trif & Ioan Grigoraș