Pe şapte game anii s-au întins Tot aşteptând ca să apari în lume Dar viaţa alte şapte a pretins Să mă trezească din deşertăciune. Spre nicăieri zăpezile se duc Şi lasă loc plimbărilor nocturne Te-aş invita, iubito, la un suc Din vorbe şi idei să recreem o lume. Am mai făcut-o, sigur, în trecut, Când te-am chemat în gânduri fără nume Şi-ai pus barieră spre necunoscut Zicând că eşti prea rea, spre a-mi fi bine. Mă uit la tine, des, admirativ În gânduri construite în singurătate Şi văd că m-ai respins fără motiv Căci nu găsesc un gram de răutatate. De nu aş fi absurd sau egoist Aş crede că alături ţi-ar fi bine Dar mă împiedic într-un acatist În care te-am înscris la Fericire. Încep să înţeleg c-aşa e drept Să nu fim doi în drum şi în destine Chiar de vor trece anii, am să te aştept Gândindu-mă la noi, gândindu-mă la tine.
sâmbătă, 31 mai 2025