Anotimpuri

- Nici nu mai știu ce anotimp se poartă,
E vară, poate, cu pantofi de toamnă,
Am GPS, dar nu te văd pe hartă,
La căutare timpul mă condamnă,

Să te găsesc, de ziua ta, în iarnă,
Când fulgii te sărută pe picior
Și „Dulce-Amărui” ar vrea să-ți cearnă
Poemele „Magnolie și Dor”,

Să te găsesc în primăveri eterne,
În luna lui April când înflorești,
Să te sărut, iubito, în catrene,
Iar tu să-mi spui în vers că mă iubești.

- Am rătăcit mai multe vieţi la rând,
Necăutând indicii te-am găsit
Pe pleoapa-nchis-a ultimului gând
A unui anotimp desăvârşit.

M-ai luat de mână… cine-ar fi crezut,
Că-n primăvara ce râdea, zglobie,
Prin Cosmos îmi vei fi argonaut,
Eu îţi voi fi destin şi poezie.

E vară-acum, învăţ să zbor astral,
Ştiu pe de rost „ceremonia” vieţii,
Am transformat iubirea-n ideal,
Tu ai topit, iubite, lanţul gheţii.

Ioan Grigoraș &amp; Liliana Trif