Ar trebui să existe undeva un rai un purgatoriu măcar pentru victimele nevinovate pentru cetele de eroi cunoscuți sau necunoscuți de tineri care au trebuit să fie sacrificați în floarea vieții ca niște miei duși la înjunghere în războaie puse la cale de alții și să se stingă fără măcar să nu li se știe locul, fără vreo cruce schilodită de brad uscat la căpătâi. Pentru toți martirii noștri care s-au stins fără lumânare ori topindu-se ca lumânările în reci solitudini ale uitării în celulele strâmte cât un mormânt Ar trebui totuși să existe un rai pentru netihnitele suflete și trupuri care o viață au suferit fără să știe de ce care au tras pe uscat la targa istoriei ingrate și au așteptat să vină moartea ca pe o binecuvantată eliberare. Ar trebui totuși să existe un rai și pentru cei care s-au stins la ceas fatidic pe neașteptate pentru cei care n-au ajuns nici măcar să deschidă ochii să se nască în lumea aceasta să vadă lumina blândă a zilei. Dacă voi oameni de ştiinţă ați descoperit că ar exista un infinit de universuri cu alte legi unele în lumi unde nu există timp nici spațiu dacă ați descoperit aceasta și totuși vă este atât de greu din mândrie ori prejudecată să spuneți că au fost create cu intenție de bunul Dumnezeu ori din întâmplare, aleatoriu sau datorită legilor naturii Dacă întradevăr există o infinitate de universuri şi timpul este un avatar etern trebuie să existe deci undeva și “un loc luminat, un loc de verdeaţă, un loc de odihnă, de unde a fugit toată durerea, întristarea şi suspinarea” unde să fi ajuns toate sufletele triste, îndurerate şi nefericite toate victimele nevinovate luate pe rând de la noi poate de însuşi Dumnezeu fiindca pe toti aceia Noi nu i-am meritat. Copyright © 2017 Marin Mihalache