Mamă, inima mi-e arsă, Pune luna-n fir să-i țeasă, Din satin ,un văl bogat Pentru jaru-n care ard! Mamă, inima mi-e scrum Că-s pe cer atâtea stele, Și coboară dor din ele, Iar eu-s singurel pe drum! Mamă, inima-mi iubește, Tot ce-n cale întâlnește, N-a-nvățat că-i val ce trece, Lumea asta rea și rece!... Mamă,dincolo de lună, Si chiar dincolo de stele, Zbor suspinele-mi cunună Spălată-n lacrimile mele. Ce e val ca valul trece, Fără tine lumea-i rece, Rugi la cer ridic ca boarea, Vie fi ,să ard uitarea!...