Asta va rămâne-n urmă ... Și ce va rămâne-n urmă Din omenirea, ca o turmă, Din această lume goală, În care totul e spoială? Probabil, numai niște humă! ... Și într-un viitor anume, Când toate vor fi fost uitate Vor fi probabil dezgropate Ale lumii noastre urme, Iar savanții vor dezbate Că pe-aici, a fost o lume! ... Și vor mai fi poate, câteva Ruine fără vreo valoare, Ziduri vechi, ca niște gheare Ce au aparținut cândva Acelor puternici care, Cu mintea lor de mucava Au dus lumea la pierzare! ... Și-acest minunat Pământ, Frumoasa planetă-albastră Ce-a fost cândva casa noastră Va fi un imens mormânt!