Astăzi toamnă, mâine eu

Astăzi toamnă, mâine eu

Toamnă, anotimp al dramei
Te așterni ca-ntr-o idilă
Care-ncepe cu "mi-e dor"
Azvârlit pe-n colț de filă.

Toamnă, vreme-a nostalgiei
Îngânată prin grădini
Lași pomi goi în codrii triști
Și străini între străini.

Toamnă, timp al despărțirii
Frângi oricare legătură
Uită trenurile gara,
Nu știu buzele de gură.

Toamnă, anotimp al morții
Iernii te închini mereu
Sui spre moarte plângăciasă
Astăzi toamnă, mâine eu.