Așteptând salvarea se înfâptui un miracol... Nici o pușcă nu ne mai punea în pericol, Digul mării cedă sub obuzele inamicului Și sensul de- a fi se pierdu în apele nimicului. Pe targă rănitul scâncește stins durerea din coapsă, Pe fața lividă speranța din ochi duce acasă O inimă, un trup, amintirea iubirii lăsate În prag de război... La final, vor putea fi salvate?
sâmbătă, 31 mai 2025