AȘTEPTAREA Aștept, aștept, aștept, un gând neclar mă obsedează, dar eu nu știu ce-aștept. Spre vârf de munte, privirea îmi îndrept, să văd, eu, craiul sau crăiasa, dar vântu-mi spune -aștepți degeaba- Mi-ndrept apoi, privirea spre malul marii, să văd sirene sau năluci, dar și talazu-mi spune -aștepți degeaba- Spre cer privesc apoi, și-abisul nesfârșit să-l văd nu pot, dar raza soarelui -mă luminează- Și râd în sinea mea, deșteaptă-te fetică, nu vei vedea nimic, nimic din ce ai vrea -tu ca să fie- Și raza soarelui m-a luminat, și gândul bun mi-a dat. Privesc, și-n sinea mea, și văd doar o fotografie -fotografia vieții mele- Alături de fotografie e pacea sufletului meu, cu poza mea sunt eu, e totul ce contează, nu mai -aștept degeaba- M-am lămurit ce trebuia, eu, ca să văd în viața mea, și gândul mi s-a luminat, acum mi-e clar, n-am -așteptat degeaba- Alexandrina Spânu - SPERANȚE