- Atât de singur sunt, mă uit la ceas Și mi se pare c-a trecut un an De când făceam în visul tău popas Și încercam să par un puritan... Azi, când mai simt parfumul tău suav Pe buzele-nsetate de amor, Îmi curg pe gânduri lacrimi, sunt bolnav Și vreau să te revăd sau am să mor Cu versul răstignit pe sânul stâng, Acolo unde-am simțit un foc, Pe-o margine de lac, pierduți în crâng, Când te-am iubit și n-am fost echivoc. - Iubite, nu eşti, niciodată, singur Iar când îţi ning în suflet nostalgii Te iau de mâini şi vreau să te asigur Că trei milenii am visat să-mi fii Miracol, împlinire şi poveste... Acum că eşti aici şi te respir Nu vreau să pierd secundele aceste, Pe pieptul tău culc tâmpla şi-n caşmir Te învelesc să nu mai simţi vreodată Singurătatea-n inimi ancorând, Iubirea are gust de ciocolată, E zâmbet şi culoare-n orice gând. Ioan Grigoraș & Liliana Trif Din volumul Din paradisul aproape pierdut - Editura PIM Iași - 2015