Atunci

Atunci
...
Te-au răstignit Iisuse-atunci dușmanii
Și nu Iuda Doamne, fost-a trădătorul,
Dușmanii tăi de-atunci n-au fost romanii,
Iar pe Tine Doamne, Te-a trădat poporul!
...
Au avut de-ales atunci cu toții,
Între Tine și tâlharul Barabas,
Ei te-au dat atunci pe Tine morții
Și te-au trimis pe cruce într-un glas!
...
Orbilor cărora le-ai redat vederea,
Ologilor pe care i-ai făcut să meargă,
Lor li s-a dat atunci toată puterea
Să Te salveze, dar n-au știut s-aleagă!
...
În ziua-aceea te-au răstignit cu toții,
Toți cei cărora Tu le făcuseși bine
Ei Te-au pus pe cruce-n rând cu hoții
Și temători apoi, s-au dezis de Tine!
...
Răstignit, cu ultima suflare-a Ta de viață
De-acolo, Tu,  dintre tâlhari, pe cruce,
Cu sângele curgând pe trup, pe față,
I-ai iertat pe toți, cu glas blând și dulce!