- Îţi aminteşti când am pornit la drum - Eram împovăraţi de-un anotimp - Privesc zâmbind în urma mea acum, Azi ninge prima oară în Olimp. E sărbătoare, zei refugiaţi, Închină-ambrozii-n cupe de cristal, Noi cei mai veseli naufragiaţi Prin universul mitic-hibernal, Doi muritori crezând în veşnicii Şi-n mitul tinereţii nesfârşite, Alunecăm râzând prin fantezii - Ninge cu flăcări în Olimp, iubite. - Îmi amintesc, era o zi de iarnă Și fulgii se jucau prin părul tău, Cu nestemate a-nceput să cearnă La fiecare pas, câte un zeu, De ziua ta, o caldă sărbătoare (Un început din care gust mereu), Mi-ai tăinuit că porți nume de floare Și te-ai născut din stropi de curcubeu. Azi, logodit cu tine-n poezie, Simt că trăiesc același anotimp Când am jurat, pentru o veșnicie Să ningă cu iubire în Olimp. Liliana Trif & Ioan Grigoraș Din volumul Din paradisul aproape pierdut - Editura PIM Iași - 2015