Azi plouă cu magnolii

- Azi plouă iar, dar plouă cu magnolii
Ce îmi inundă versul... E firesc
Să-și cearnă peste portativ bemolii,
Când pe claviatură scriu IUBESC?

Îmi curg pe buze numai lacrimi calde
Și sufletul îmi plânge fără vină,
În inimă un dor nebun mă arde,
De chipul tău și mintea-mi este plină.

Azi plouă iar, dar plouă cu magnolii,
Îmi bat în geam și mă doresc cu ele,
Iubirea își trimite-n valuri solii
Și-n urma lor un cer curat de stele.

- Iubite, în cetatea mea e soare,
Pe ramurile verzi mi-au înflorit
Magnolii albe cu nerușinare
În văzul tuturor și-am îndrăznit

Să-ți bat la poarta inimii cu gândul
C-o să m-auzi și ai să vii măcar
O clipă, cât s-atingi cu mâna rândul
Pe care-acum îl scriu involuntar.

Azi plouă iar, dar plouă cu iubire,
Cu dor de tine-ntr-un poem nescris
Și plouă alb de parc-un voal subțire
Acoperă un suflet manuscris.

Ioan Grigoraș &amp; Liliana Trif