Trupul tău de fată mare mă topește din picioare gustul tău ca de gutuie gura-mi lasă amăruie Și buricul tău cel dulce duminica-i la răscruce viața doar o sărbătoare suflețelul rău mă doare Mă-nvârtesc ca titirezul te iubesc acesta-i crezul dragoste nimica n-am luna-mi bate doar în geam Uneori însă și steaua mai bate totuși beleaua Costel Zăgan, CEZEISME II