Bate vremea-n clopote de taină Iar ursita și-a pierdut cărarea, Necuprinsu acesta sfindând zarea Lasă trupul umbrei fără haină. Sfredelesc priviri în hău lumii Crucile Golgotei sângerând, Lângă Tatăl, plin de pace,blând Răzvrătiti își plâng fii furtunii. A pierit în nesfârșitul mării Atlantida, tăinuind etern, Vocile pieirii parcă cern Șoaptele-și spun timpul neuitării. ……………………………………………….. Bate vremea-n clopote de taină Agonia-n rostul nerostit, Din priviri se scaldă-n asfințit Chipul umbrei, trupu-i fără haină.