La colțul străzii e un cerșetor Cu mâna-ntinsă, către-o altă lume Decât aceea unde, fără nume, El ispășeste râsul tuturor. Adolescenții se mai țin de glume Și-i pun în palmă semne de-ale lor, El e bătrân și înțelegător, Cu noi, cu toții, dar, cu cei mici, anume. Și cine observă, înt-o doară, Ca el e-aici din vremuri de demult, Imperturbabil, în acest tumult, El, cerșetorul, a uitat să moară. Sub zdreanța lui, minunea se-ntrupează, În el e Dumnezeu, ce stă de paza.
sâmbătă, 19 aprilie 2025